Rasuflu usurat, dar consternat

BigBang-ul nu s-a produs…Inca. Asadar ducerea la indeplinire a prioritatilor din lista mea se amana: o zi, doua trei…cat ne mai lasa Dumnezeu.

Asadar o palma pe care ne-o dau specialistii in ale fizicii, o palma pentru sobolanii si derbedeii din presa. Cei care au indraznit de asemenea sa conteste meritele unei victorii, mai mult chinuite decat muncite, o victorie critica a Romaniei in cursa pentru Mondialul din 2010.

Respectand principiile ca ne dam rotunzii cu aia clasati mai jos decat noi, dar suntem mielusei cu egalii nostri, politicienii din Parlamentul Romaniei au comis-o din nou: au injurat un politist. Nu ar fi ceva nou, insa respectivul om in uniforma a reactionat si l-a dat in gat pe autorul ispravii. Ca vorba ceea, de la a fi un politist imputit, la militian la fel de … imputit e o cale la fel de lunga precum cea parcursa de amaratul de neuron al senatorului respectiv in drumul spre a intelege ca legea e lege.

Dincolo , peste Volga, aburiti de aroma nebuna a vodcii unora li s-a parut ca e mai dulce carnea de om, decat cea de pui. Asa ca s-au gandit sa se asocieze mai multi, precum odinioara se intalneau trei cate trei sa dea gata o sticla de votca de trei ruble, cu o investitie minima: de o rubla.Deh, investitie minima, satisfactie unica garantata.

Satanisti, sau nu, preotii s-au gandit sa faca un pact  cu ei si indeosebi cu aia micii din ciclul primar, care vin cu trolerele la scoala, ca e mai cool. Au stat sfiintiile lor si au cugetat precum marele Ganditor si si-au zis sa mai diversifice oferta educationala la ora de religie, modernizand viziunea deja invechita legata de subiectele tabu: droguri , sex.

Fericiti cei saraci cu duhul si neprihaniti…

Amin!

Ignoranta, sau…

M-am convins inca o data ca messengerul distruge. Vise. Sperante.Mai grav e atunci cand pune capat unor relatii. Unor povesti de iubire care in alte conditii ar fi rezistat. Eroic. Suntem cobaii unui experiment hilar aproape. Un mijloc de comunicare pentru apropierea distantelor, a miilor de kilometri departare, insa care capata forme dramatice si grotesti pe alocuri de cele mai multe ori. Interpretari fara sens date unor cuvinte, expresii si s-a zis cu povestea de iubire.

Traim intr-un plin secol al vitezei. Iubim in disperare, fara noima aproape privind dincolo de sentimente. Bani. Sex. Valori care in plin secol 21 ne ghideaza in calea obtinerii fericirii. Rebreanu vorbea la un moment dat de sapte nivele pentru a accede la implinirea suprema. A regasirii identitatii tale umane. A gasirii jumatatii sufletului tau. Ca sa fiu putin acru, spun ca pana atunci nu ne ramane decat sa alergam de nebuni, haotic, fara sa observam langa noi cum ea, iubirea, incearca sa ne arate cum e sa iubesti.

Plecam fara regrete de langa cel/cea pe care o iubim.Fara sa ne pese de imbratisarile, saruturile, clipele pline de soare care ne-au unit. Il/o inselam pentru a-i da o lectie de viata stiind ca intr-un fel, sau altul nu ne va putea parasi pentru ca in mintea unora, sau altora se naste acea idee de superioritate: “eu iti ofer aia, cealalta. nimeni nu iti va mai da asa ceva. nu fi prost/proasta si renunta. nu vezi ca asa e scris, sa fii a mea?” . De multe ori mi-a fost dat sa aud astfel de replici. Si pentru ce?

Suntem incapabili sa luam o hotarare in sens pozitiv. Distrugem vieti, ne distrugem pe noi insine. Nimeni nu mai are rabdare sa alerge departe de lumea dezlantuita. Nimeni nu mai vrea sa iubeasca asa cum ar trebui…