Veta si ghiveta…
Mentalitate de ghivetar.
Nu cred ca veti descoperi undeva in vreun dictionar vreo explicatie pentru terminologia de mai sus. Poate doar daca facem asocieri de genul : tantalau, ciumpalac sau mai stiu ce va vine domniilor voastre la indemana.
Ghivetarul este Farfuridi, sau Branzovenescu, dupa caz, al lumii instalatorilor. Il recunosti usor: in salopeta, de obicei slinoasa, carand dupa el tot felul de bazaconii intr-o geanta din aceea folosita de mam’ mare la piata, o geanta pe numele ei, Veta .
Ghivetarul are mereu de lucru, ghivetarul nu oboseste deloc decat atunci cand are o “juma’ de ceva” langa el. Brusc ochii incep sa ii sticleasca si treaba de care s-a apucat e deja terminata. Urmeaza apoi o serie intreaga de povesti ghivetaresti. Toate care il autoproslavesc pe ghivetarul nostru.
El nu stie sa citeasca, el interpreteaza prin viu grai, dupa ureche.Ghivetarul nu are nevoie sa masoare cu instrumente, el apreciaza la fix, cu o marja de eroare de 3%.Daca e in minus, carpeste, daca e in plus, pileste.Daca e prea mult, un picior , doua si fixeaza in cuie, pentru eternitate, instalatia.
Ghivetarul e cel mai tare. Veta si mai si…
Ia ghiveta, neamule!
Trece vremea…
-
Nici nu stii cand. Prins in valtoarea de zi cu zi nu mai esti atent la meandrele domniei sale Timpul.S-a schimbat. Nu mai e la fel. Si mi-aduc aminte in aceste clipe de finalul din Morometii lui Preda, cand parca grabit sa ajunga in alta parte,el , Timpul, a zis : “Mai repede!”
Trec clipele asemeni norilor ce alearga nebuni pe cerul azuriu.Trec secundele asemeni vantului, asemeni gandurilor ce strafulgera mintea.
Trec iubiri, pasiuni.Ce raman apoi intr-o cutiuta cu amintiri.
Si apoi intr-o zi te trezesti cu parul nins , mai intelept si zambind putin trist.O tristete ca nu ai apucat sa faci tot ce ti-ai dorit.
Singur, sau inconjurat de prieteni, privesti cu nostalgie si ingaduinta la iuresul tinerilor din jurul tau, retraind momentele cand si tu erai odata ca si ei…
Trece vremea…
OH, L’AMOUR!
Praga mi-a oferit in aceasta primavara prilejul de a cunoaste ceva mai
bine cinematografia europeana. In corespondentele de la fata locului
am incercat sa va fac o radiografie a evenimentului in pozitia de
simplu spectator si nu cea de jurnalist.
Filme mai bune, filme mai proaste. Regizori consacrati la ei acasa,
dar necunoscuti in afara.
La Praga aveam sa urmaresc pentru prima data “An old mistress” ( Une
vieille maitresse, in original). Un film despre fascinanta aristocratie
franceza, despre barfele si jocurile de culise intr-o tara in care
nostalgia dupa perioadele de glorie cunoscute in istorie sunt inca la
ordinea zilei.
Un film si o carte de la care a plecat totul: An Eldery Mistress,
scrisa de un controversat la vremea respectiva , in plin secol XIX,
Jules-Amedee Barbey d’Aurevilly.
Pelicula regizorului Catherine Breillat accentueaza povestea de iubire
dintre tanarul Ryno de Marigny, un fel de pierde-vara al vremurilor si
Velinni metresa lui, o poveste ce a durat 10 ani ce o retraim in
paralel cu celalalt fir romantic al dramei: dragostea pe care Ryno o
nutreste pentru cea care avea sa ii devina sotie : Hermangarde.
Regizorul a urmat intocmai linia unei opere literare intrerupand
discursul naratorului Ryno ( a se citi confesiune in fata marchizei
deFlers) la schimbarea momentelor subiectului. Avem expozitiune, avem
intriga, avem desfasurarea actiunii, avem punctul culminant si
deznodamantul. Ei , bine Catherine Breillat a simtit nevoia ca
trecerile intre aceste momente sa fie facute printr-o discutie in
prezent , discutii ca un fel de recapitulare si accentuare a ideilor
principale ale actiunii de pana atunci.
Un film plin de subtilitati artistice, o pelicula in care regasim
frumusetea iubirii in forma ei pura si nevinovata. Un film care
fascineaza prin tinerete, prin decoruri , prin actorii alesi sa
intruchipeze o farama de istorie : Asia Argento( Velinni), Fu’ad Ait
Aattou( Ryno – rol de debut),Claude Sarraute( marchiza de Flers). O
echipa de actori pe care regizorul a mai folosit-o si in trecut la alte
proiecte cinematografice cu semnatura Catherine Breillat.