Niciodata…

Niciodata nu am dansat precum am dansat cu tine plutind printre vise si soapte in miez de noapte. Niciodata inima nu imi tresare la fel de puternic si nu imi bate cu viteza prafului de stele, ca in clipele cand te vreau si te simt aproape.

Niciodata privirea mea nu mi-a fost atat de calda ca atunci cand ti-a intalnit lumina din ochi ce ma cauta neincetat printre nori si ploaie.

Niciodata nu mi-am dorit pe cineva asa cum mi te doresc pe tine.

Normalitate

Carl Bessai este unul din regizorii noului val, un tanar cu o viziune
mai pragmatica asupra detaliilor povestilor pe care el le transpune in
varianta cinematografica, sau de televiziune.
O demonstreaza cele cinci premii si sapte nominalizari la diverse
festivaluri de specialitate, o demonstreaza filmele sale iesite pe
piata :”Lola”, “Emile”, “Life and times” “Unnatural & Accidental” si
“Normal”.
Despre acesta din urma numai cuvinte de bine. O poveste banala, ca o
stire de la televizor cu un accident de masina oarecare dintr-un oras
la intamplare, accident soldat cu moartea unui tanar cu o cariera
sportiva promitatoare in fata. Pana aici, nimic iesit din comun.Pentru
ca filme de acest gen am tot urmarit cu totii. Fie pe video, fie la
cinema , sau TV.
Bessai apeleaza la o tehnica intalnita in ultima vreme in mai toate
filmele din ultimul deceniu. Cea a intrepatrunderii planurilor, o
inlantuire bine gandita, punctata exact, cadre normale, ca sa fim in
ton cu numele peliculei. Destine diferite la inceput, cand iti pui
intrebarea ce legatura au unul cu celalalt. Raspunsuri care vin exact
cand nu te astepti, din replici, din gesturi si mimica.Destine
diferite dar care converg in cele din urma spre acelasi lucru: regret.
Regretul pierderii unui fiu. Regretul pierderii prietenului celui mai
bun. Regretul ca esti autorul moral al accidentului respectiv etc.
Si mai impresioneaza ceva la acest film: povestea desfasurata in
paralel cu ideea centrala a scenariului, povestea fratelui celui care
a provocat moartea tanarului sportiv, povestea unui individ cu
probleme psihice ( accentuate tot din cauza accidentului, dupa cum
avem a afla la un moment dat).Un individ ajutat de fratele sau sa
redevina un om normal, probabil ca ispasire pentru fapta comisa.

Un film oarecare, normal , obisnuit care exceleaza la capitolul regie,
imagine si jocul bun al unor actori precum Carrie Ann Moss ( seria
Matrix), Callum Keith Rennie( The Cleaner, The X Files – I want to
believe) sau Camille Sullivan(The Butterfly Effect).
S-ar putea spune mult mai multe despre acest film, dar mi-e ca voi
dezvalui incet-incet intreaga poveste si sincer, nu vreau sa stric
nimic din sacralitatea momentului savurarii finalului sau.Despre care
va pot spune doar atat: un amalgam de senzatii ce iti macina , normal,
fiinta.

Colbie Caillat – Kiss The Girl (New)

Artistul zilei de astazi, 31 august 2008

http://www.colbiecaillatmusic.com/

more about “Colbie Caillat – Kiss The Girl (New)“, posted with vodpod