Trasnaile alor nostri…

Ieri nu am fost in stare sa comentez ispravile alesilor nostri.Si asta nu pentru ca nu mi-a lipsit inspiratia ci pentru ca performantele lor m-au lasat cu gura cascata, de am stat precum mata-n coada in fata oglinzii.

Am ajuns, doamnelor si domnilor in fata unor situatii aproape hilare. Se apropie alegerile si si ei trebuie sa castige cat mai repede simpatia electoratului.Si cum puteau sa o faca daca nu oferindu-le ceea ce isi doreste.

Toalete speciale pentru tinerii care sunt prea infierbantati dupa o plimbare in parc. Probabil ca sa nu sperie pe batraneii simpatici si foarte draguti care umbla cu morala in portofel.Sau sa ii sperie pe ai nostri apropiata iarna demografica i au dat drumul la impuiat fiecare pe unde apuca?Ca deh, din animale ne tragem cu totii.Cu ratiunea… mai discutam noi.

Si ca tot vorbiram de stramosii nostri, animalele, niste bestii infierbantate si ele, dar nu de hormoni, ci de alcool, au luat cu asalt un amarat de tramvai care cara catre case suporteri de la un meci de fotbal.Ei, ati spune voi, e ceva normal, se intampla mai peste tot in lume. Nu despre batalia propriu zisa vreau sa va vorbesc.Altceva m-a lasat fara grai in pix : reactia celor pusi sa apere ordinea si linistea publica.Mentalitatea de militian nu a disparut dupa cum se pare. Altfel nu imi pot explica eu, ca simplu cetatean, cum poate sa vina ditamai sef de politie a Bucurestiului si sa reproseze victimei unei agresiuni ca nu a cerut agresorului datele de identificare.

Si colac peste pupaza, o ultima isprava a alesilor oprita undeva la etaj superior de decizie.Grijulii cu protectia mediului si defrisarile masive de paduri, parlamentarii nostri dragi decisesera mai deunazi introducerea stick-urilor de memorie in locul celebrelor manuale vechi, uzate si pline de microbi. Idee laudabila pe de o parte. Insa un aspect au omis iubitii tovarasi din piata Constitutiei : lipsa infrastructurii pentru implementarea acestor stickuri.Ca deh, una scrie pe hartie si alta apare langa leopardul de dupa gard.

Sa ne auzim cu bine si fara nevoie de electrosocuri…

Comertul cu suflete

Secolul al -XVI-lea. Mister. Desfrau. Opulenta celor bogati.Lipsurile
celor saraci. Contraste puternice ale unei societati patriarhale
dominate din umbra de Inchizitie.
Numeroase subiecte pentru cinematografie, exploatate mai bine, sau mai
prost in functie de inspiratia avuta de fiecare regizor, scenarist in
parte.
Cand vine vorba de Shakespeare insa, nu poti vorbi de o adaptare
proasta a operelor sale. Fie ca e vorba de As You Like It, Romeo &
Juliet, sau de marele Hamlet ori Much Ado About Nothing. Toate
ecranizarile au incercat sa respecte cu sfintenie litera buchisita la
lumina lampii de marele Will.
In aceasta categorie intra si Michael Radford care a ales The Merchant
of Venice pentru ecranizare.Tot el este si cel care realizeaza
scenariul unui film de referinta, o pelicula menita sa readuca in
primplan conflictul religios dintre culte, cu o rivalitate aparte,
bine conturata de Radford, intre crestinii si evreii din ac ea perioada.
Personal am tinut partea tiranului Shylock, dar nu pentru rautatea si
consecventa in respectarea unui legamant ci pentru partea personala
cea de familie. Un om parasit de propriul copil care fuge cu mare
parte din averea castigata de parinte.Mesajul transmis de piesa mi se
pare un pic partizan, pro-crestin, dar nu e cazul sa il dezbatem aici.
Vorbim de un film bun, exceptional pe alocuri, un joc superb realizat
de titanii AL Pacino si Jeremy Irons in rolurile lui Shylock,
respectiv Antonio. Un Bassanio care prin interpretarea lui Joseph
Fiennes incearca sa mentina trena marilor actori.
De remarcat Lynn Collins in rolul Portia si Charlie Cox in cel al lui
Lorenzo.Despre Lynn vom mai avea de vorbit, intrucat in curand va fi
lansat X-Men Origins: Wolverine, unde va intrepreta rolul iubitei lui
Wolverine, Silver.Lynn Collins o prezenta de care ne-am bucurat in The
Number 23, sau 50 First Dates.
Doua pelicule pelicule semnificative pentru Charlie Cox: Stardust(
Tristan) si Casanova(Giovanni Bruni).
The Merchant of Venice, un film care isi merita pe deplin cei peste 30
de milioane de dolari investiti in productie, un film deosebit cu
actori deosebiti despre o piesa deosebita.

Nha Sonho – Suzanna Lubrano

Artistul zilei

http://www.suzannaonline.nl/

more about “Nha Sonho – Suzanna Lubrano“, posted with vodpod