Mass – media, sau cum e presa la romani – episodul 1
-
Sincer sa fiu, am stat mult pe ganduri pana cand in sfarsit am gasit un titlu potrivit acestui sir lucrari.In discutiile avute cu prietenii, colegii, cand ii intrebam cam despre ce sa scriu mai toti imi ziceau sa caut ceva nou, inedit, ceva care sa prezinte totul dintr-o perspectiva cu totul aparte ceea ce reprezinta mesajul mediatic.Zile la rand, nopti pierdute, carti peste carti, referate dupa referate.Nimic…
Si intr-o zi, cand deznadejdea ma cuprinsese,privirea mi-a alunecat pe coperta unei lucrari de acum mai bine de 50 de ani si am citit : „Psihologia poporului roman” Constantin – Radulescu Motru.Si a fost inceputul…
1.Ce este comunicarea?
Insa pana sa ajungem la aprofundarea temei, sa facem o scurta prezentare terminologica.Sa intelegem pe cat posibil termenul de comunicare.Trebuie, mai intai de toate, sa lamurim conceptul de comunicare din mai multe puncte de vedere: biologic, sociologic, psihologic si nu in cele din urma jurnalistic.
Mihai Dinu in lucrarea sa „Comunicarea” povesteste cum ca doi cercetatori americani, Frank E.X. Dance si Carl E.Larson, in momentul in care s-au hotarat sa adune intr-o carte definitiile comunicarii propuse de diferiti autori, desi s-au limitat la cele mai reprezentative, s-au trezit cu un numar de 126 de formulari.Tot el spune ca acest lucru se datoreaza diversitatii domeniilor de activitate de la biologie la telecomunicatii.Daca biologic se poate spune ca procesul comunicarii este o actiune a unui organism viu care altereaza modelele comportamentale ale altui organism, psihologic si sociologic procesul comunicarii nu poate fi realizat in absenta unui subiect dotat cu constiinta.
Un alt teoretician, Emilian M.Dobrescu, afirma despre comunicare in lucrarea sa „Sociologia comunicarii” ca aceasta este un proces de baza intalnit sociologia si psihologia sociala unde se utilizeaza in diverse acceptiuni.Prima dintre ele aceea ca acest proces este unul prin care individualitatile observa diversi stimuli si reactoneaza in grade diferite la perceperea lor.
O alta perspectiva ne infatiseaza comunicarea ca un mecanism care ajuta la existenta si dezvoltarea relatiilor umane, pentru ca alti teoreticieni sa afirme ca inglobeaza toate simbolurile gandirii.
Jurnalistic se poate spune despre procesul comunicarii ca reprezinta transmiterea unui mesaj bine definit,codificat, intre un individ/emitator si un destinatar/receptor( individ, grup social etc).Asadar avem un emitator, un receptor, un mesaj, sau in unele cazuri repertoriu de mesaje si un canal de transmitere.Standard cam asa se prezinta din punct de vedere jurnalistic ideea de comunicare, de satisfacerea unor aspiratii, necesitati, trebuinte…
(va urma)
Frumusetea unui vis
Despre frumusetea femeii s-au scris mii de tomuri. Delicata si fina,
inteligenta si pasionala, sarcastica si vanitoasa, femeia a
reprezentat mai mereu marul primordial din care a muscat Adam cand a
fost izgonit din Paradis.
S-au facut mii de filme care sa elogieze rolul femeii in viata de zi
cu zi. In diverse ipostaze, in roluri de om dur, sau dimpotriva om
romantic si mai mereu cu capul in nori. Nu exista film in care ea,
femeia, sa nu fie implicata in intriga, fie ca disputa intre doi
barbati, fie ca fiinta ce incearca sa sparga prejudecatile unui sistem
social patriarhal.
Nici “Dangerous Beauty” nu iese din tipar. Femeia-curtezana, femeia
care este diferita de semenele sale tocmai prin evolutia sa
spirituala: mult mai citita, mult mai deschisa spre nonconformism, o
evolutie care insa o coboara daca judecam dupa societatea secolului in
care se desfasoara intreaga actiune a peliculei. O societate a anilor
1500, in care femeia curtezana era idolatrizata si reprezenta visul
fiecarei fetite, mai ales pentru privilegiile din partea celor pe care
ii ‘distra”.Anii 1500 in care se acceptau tacit adulterele chiar daca
Inchizitia condamna ferm astfel de acte.
“Frumoasa venetiana” aduce putina nostalgie, putin parfum de
feminitate pura. Ofera dragostea asa cum ar trebui sa fie ea traita :
simplu, sincer si frumos.
La aparitia ei,in 1992, cartea “The Honest Courtesan” scrisa de
Margareth Rosenthal dupa informatii adevarate a parut a fi putin
deplasata. Toti erau incantati de ea, dar todata toti o condamnau si
acceptau realitatile din ea cu jumatate de gura.Cinci ani mai tarziu,
producatorul filmului “Legendele toamnei”, Marshall Herskovitz a
apelat la un scenarist, nu intamplator o femeie,Jeannine Dominy,
pentru a pune bazele a ceea ce avea sa devina un film de referinta
pentru indragostitii celei de-a saptea arte.
Un buget estimat doar la opt milioane de dolari, o distributie in care
regasim celebritati precum Jacqueline Bisset, Oliver Platt, Rufus
Sewell, Fred Ward.Si o interpretare magistrala pentru rolul
Veronicai,figura centrala a filmului, rol oferit actritei Catherine
McCormack.
O productie absolut geniala, in Venetia atat de visata si adorata de
unii, un secol 16 plin de prejudecati si o iubire ce depaseste pana si
puterea Inchizitiei…
Queen Paul Rodgers – C-lebrity (New Track)
Artistul zilei de 27 august 2008.Mai multe informatii despre noul album Queen cu inconfundabila voce a lui Paul Rodgers aflati pe linkul :
http://www.queenonline.com/qpr/news/