Accepta tot ce e bun

Filmul de astazi este o productie care sta bine la cel putin doua
capitole: imagine si regie.Scenariul este unul banal la “Things we
lost in fire” , o poveste despre o familie fericita, despre moralitate
si unitate si are toate datele pentru o productie de mana a doua.Daca
ar  incape pe mana unor neprofesionisti.

Apare insa un regizor, Sussane Bier ( numai putin de 23 de premii
castigate de-a lungul carierei sale) si transforma un scenariu simplu
intr-unul captivant care te tine conectat timp de doua ore la bucurii
si tristeti, la impliniri si dezamagiri, dar mai ales la sustinere
tacita a idealurilor personajelor din film.

O imagine de exceptie cu planuri , contraplanuri, detalii menite sa
accentueze dramatismul situatiei, cu un Tom Stern, director de
imagine, care a a stiut cum sa vizualizeze si sa puncteze momentele cheie ale filmului.

Proiectul “Things we lost in fire” a avut o echipa de
profesionisti ai domeniului, de la scenarist la inginer de sunet. Cu
totii au reusit sa creeze o mica bijuterie artistica, la frumusetea ei
contribuind si actorii care au intruchipat personajele: Halle Berry,
Benicio del Toro, David Duchovny.

De notat aparitia intr-unul din rolurile secundare a lui Micah Berry (
orice asociere cu actrita Halle Berry este una pur intamplatoare) un
tanar actor care numai la 9 ani a reusit sa obtina premiul Young
Artist Award pentru cea mai buna interpretare pentru un rol
cinematografic, premiu acordat pentru prestatia din “Things we lost in
fire”.

Asadar un nou film bun, o alta creatie cinematografica de exceptie
care cu siguranta va fi apreciata de cunoscatorii genului.

In asteptarea Toamnei

August…

Luna linistita petrecuta undeva departe de nebunia cotidiana.Mai e putin si mirosul dulce al amintirii unei zile de sfarsit de vara ,de vis, imi va fremata din nou narile imbacsite de praful si toxicul aer de Bucuresti.

Departe de betonul si rautatea infernala a unui oras apocaliptic, voi astepta , intr-un hamac la umbra unui nuc batran, sosirea Toamnei. Superba Doamna care an de an ma imbie sa ma asez la masa plina de bunatati sa degust un pahar de must proaspat iesit de sub teasc, sa sparg vreo doua trei nuci pentru a savura gustul miezului.

Voi astepta invitatia la masa pentru a  gusta cu pofta din dulceata de soc si magiunul dupa care am poftit o zi intreaga plimbandu-mi nasul pe deasupra cazanului sub privirile ingaduitoare ale ei, Toamna.

In hamac,cu ochii inchisi imi voi aduce aminte de versurile lui Toparceanu, sub ploaia primelor frunze care ma vor potopi incetul cu incetul.Voi visa nostalgic dupa o vara si o iubire pierduta undeva in praful amintirilor.

Oftand si mangaind o pisica ce imi toarce alene in brate, zambesc si privesc in zare in asteptarea Doamnei…